Plantele ca placebo
După cum tot Lipp remarca, „de pe vremea lui Platon este
recunoscut că substanţe fără eficienţă chimică inerentă pot fi
folositoare în eliminarea simptomelor şi durerii”. Se estimează
că 35-45% din toate prescripţiile medicale vestice sunt pentru
medicamente care, prin ele însele, nu pot afecta bolile pentru
care sunt prescrise. Acesta este cunoscut ca „efectul placebo” –
folosirea unor materii inerte de provenienţă vegetală, ca de
exemplu zahărul, care sunt date pacientului cu promisiunea că va
fi vindecat – şi este mai curând tratat cu dispreţ în Vest, dar,
de fapt, funcţionează, şi încă deseori mai bine decât medicina
clasică.
După estimările lui Lipp, recuperarea noastră din boală se
datorează acestui efect în 30-50% din cazuri. Dacă medicmentul pe
care îl luăm nu are calităţi medicale, atunci factorul
răspunzător pentru abilitatea acestor derivate din plante de a ne
vindeca nu este cumva ceva nonchimic – spiritul plantei – şi
intenţia de a vindeca a vindecătorului?
Poate că problema cea mai mare a minţii occidentale în a accepta
vindecarea cu spiritele plantelor ca practică bona fide este, după cum am
spus mai devreme, faptul că rezultatele sale nu sunt ştiinţific
măsurabile. Nu e la fel ca de exemplu, să dai cuiva o aspirină şi
să constaţi că peste o jumătate de oră a dispărut, că simptomul,
cel puţin, dacă nu chiar problema reală (cauza ascunsă a durerii
de cap), este vindecată.
Cum măsori, de exemplu, eficienţa unei plante în a face pe cineva
să se îndrăgostească de tine sau în creşterea rulajului afacerii
tale?
Din cauza modelului pe care îl foloseşte ştiinţa, întotdeauna vor
fi alţi factori de studiat, astfel încât cauzele “supranaturale”
să fie scoase din cadrul analizei. Până la urmă, acesta este şi
scopul ştiinţei. Din acest punct de vedere ştiinţa e tautologică.
Bineînţeles, găsim ceea ce căutăm. Oricând savanţii se apucă să
caute o explicaţie alternativă care să dovedească faptul că
spiritele plantelor nu există, asta şi descoperă, pentru că asta
au căutat chiar de la început. Ironia este că, şi în cazul care e
dovedit ştiinţific că un placebo funcţionează, avem tendinţa să
negăm vindecarea numind-o ineficientă şi punându-i succesul pe
seama credulităţii. Dacă totuşi ne deschidem mintea spre modul în
care într-adevăr plantele funcţionează, vom observa mai curând
posibilităţile decât limitările, mai curând miracolele decât
“trucurile”.
Sursa:
Shaman Spiritul Plantelor/Căile
Stravechi de vindecare a sufletului
Editura Elena Francisc Publishing E, 2007, pag.
41,
www.efpublishing.ro