trecu cam multisor de la ultimul jurnal, iertat sa fiu; pe aicea au declarat luna ploii, toata ziua dau drumu la robinet si tot curge
in rest, lucrurile merg bine, antrenamentele mele cu Mr. Poo au evoluat corespunzator, viziunea mea s-a intregit pe masura.
spuneam de durere data trecuta; ea este prezenta, din pacate, cam peste tot in corp, semn al acumularilor de tensiuni de-a lungul timpului; cam de pe la adolescenta, canalele energetice incep, usor usor, sa se colmateze si sa functioneze cu randament redus; evident, un om normal, relativ sanatos, poate trai fara sa-si bata capul prea mult cu asemenea colmatari; corpul are o capacitate incredibila de adaptare si de supravietuire, asa ca ...; cam dupa 50 de ani, devin pronuntat vizibile problemele cam pe la toti; e momentul in care colmatarile au blocat prea multe canale si corpul are dificultati in transportul energiei, nu mai are alternative
cit timp corpul are resurse, respectivele dureri sunt ingropate undeva in adinc si mai greu detectabile, adica trebe sapat mai serios ca sa dai de ele; insa tot acum este si un moment propice sa fie "ajutate" sa dispara din corp si sa elibereze traseele blocate
nu mai intru acuma in detalii, voi dedica in viitorul apropiat un capitol aparte consideratiilor de aceasta natura - linii energetice, tipuri de blocaje, semne etc.
ideea este ca, o arta precum Nuadul, asigura deblocari de profunzime si de durata; tehnica efectuata corect poate sa elimine aproape complet colmatarile si, in cazul unei persoane care stie sa aiba grija de propriul corp, sa garanteze ca ele nu se mai formeaza din nou; evident, sunt si alte arte ale vindecarii care pot sa faca bine, dar, efectele sunt locale (de obicei); Nuadul, asigura efecte la nivelul intregului ecosistem al fiintei umane
bun, in alta ordine de idei, am inceput sa ma invat cu mincarea japoneza; pe aicea, localnicii se dau in vint dupa ea; eu, mai modest, nu sunt un fan dar are calitati si daca nimeresti un restaurant bun, se merita
ca sa ma laud, ma pricep sa tin si betele alea amarite intre degete acuma si sa maninc orezul si alte celea cu ele; imi cam scapa mincarea printre bete citeodata, dar principalul e ca ma descurc, nu ?
bun asa, ne mai auzim noi ...

asa la o prima vedere as putea sa ma pling ca am un program destul de monoton - tot antrenamente si antrenamente si nu prea multe altele ...
am vazut si eu un film pe computeras, facut de un regizor roman, da cu actori rusi si francezi parca, "Concertul", simpatic; a rulat si pe la noi dar nu apucasem sa merg; macar are final optimist si nu pune probleme filozofice de nerezolvat spectatorului; la urma urmei, indiferent de cum par ca merg lucrurile, tot cu bine se termina, nu-i asa?
am fost zilele trecute la un fel de tirg de produse vestimentare, alimentare etc. realizate in spirit naturist si, pe alocuri, organice; oamenii in regiunea aceasta au, categoric, o gena care-i face sa fie foarte sensibili la frumos; am remarcat din anii trecuti priceperea lor, mai ales la aranjeamente decorative, florale etc.; aici, la tirg, am rfeusit sa vad si eu echivalentul a ceea ce erau taranii traditionali la noi, oameni simpli care isi realizau produsele manual si, mi se parea mie, cu pasiune; pur si simplu le placea ce faceau si rezultatele erau pe masura
intorcindu-ne la meseria mea de baza, "testarea corpului uman la durere", prin intermediul tehnicilor de masaj, sunt sigur ca multi se intreaba daca nu am vreo doaga sarita ca tot ma maltratez atita cind as putea sa-mi vad linistit de treaba si sa fac alte celea; este drept, nimeni nu m-a obligat sa trec prin asemenea probe
asadar, motivul? am descoperit acum citiva ani ca aveam un corp fizic deosebit de uzat, cu destule legaturi intrerupte si organe functionind in regim de avarie; refuzind categoric sa ma las exclusiv pe mina medicinei in halate albe, am trecut la cercetari intensive si testari de diferite tehnici ale medicinei alternative - plante din medicina noastra traditionala, terapia prin sunet, cromoterapie, magnetoterapie, regimuri alimentare, zappere, cristale, diferite aparate, apa, piramide etc.; in timp, rezultatele nu s-au lasat asteptate si am avut bucuria sa simt pe prorpia-mi piele ca respectivele terapii chiar dau rezultate bune
treptat, am inceput sa corelez efectele si reactiile de pe urma tratamentelor, sa vad legaturi si complementaritati; pe de alta parte, raminea un element pe care nu-l puteam intelege pe deplin - durerea; adica, la palpare sau apasare, chiar usoara, in diferite regiuni ale corpului, senzatiile de durere apareau instantaneu
am trecut, deci, la studierea unei tehnici care se declara un inamic redutabil al durerii corporale - masajul; evident, primul pas a fost masjul suedez, simpatic, dar cu efecte destul de limitate si scurte ca durata, apoi am ajuns si la subiectul principal - Nuadul, masajul thai; ei, si aici multe s-au mai intimplat ....

ca tot pomenesc eu de paseri si vulturi ... nimica nu-i intimplator ... azi cind ajung la Mr.Poo pentru lectie vad ca si-a pus pe una din usi niste ilustrate cu ... cu .... vulturi! ma rog, erau mari, frumosi si impunatori si planau pe deasupra celebrului zid chinezesc, dar uite asa se intilneste ideea mea cu a altcuiva!
in alta ordine de idei, azi ma pot declara mai vesel dupa ce am tras o raceala zdravana de vreo patru zile, raceala aia fascinanta care se declanseaza pe caldura mare, ca erau vreo 40 de grade, cred, cind m-a luat; asta e, a fost si un fel de purificare ca urmare a cursului, plus cine stie ce alte celea ...
da, pomeneam de acele chinezesti; am zis acu ceva saptamini ca ar fi interesant sa incerc si eu ceva terapie traditionala chinezeasca, sa vad cum actioneaza; am mers la un fel de mini clinica si am fost consultat de un doctor simpatic care mi-a ascultat pulsurile la mina; m-am uitat si eu la el, parea simplu, dar e o intreaga stiinta ca sa le identifici corect; nu a gasit el mare lucru si mi-a recomandat niste ierburi; eu, insa, fiind mai curios de fire l-am mai intrebat una alta si am stabilit sa facem niste sedinte de acupunctura.
nu m-am lamurit total in privinta acupuncturii, nu era timp pentru asta, dar mi-am facut o idee mai precisa; in primul rind, da, este efectiva, se simte rapid cum actioneaza la nivel de blocaje energetice si cum da drumu la canale prin corp; acele folosite de doctorul respectiv erau semielastice si intr-un fel de tubulet - raminea afara numai bucata ce trebuia implantata in corpul clientului; la celalat capat, aveau o mica sfera careia doctorul ii dadea un bobirnac scurt si, cu o mica senzatie de jena (in cazurile fericite) sau usoara/maricica durere (in cazurile cu blocaje mai mari) acul intra in piele, citiva milimetri; perioada cit trebuia sa stau cu ele asa era intre 20-30 minute, de obicei; acest doctor mai folosea si trucuri moderne, electrozi pe care ii plasa pe ace si un dispozitiv ce trimitea si mici curenti in punctele respective; mi-a spus ca, in mod traditional, nr. de sedinte recomandate este 10, dar, evident, poate varia.
cit priveste aventura mea cu Mr.Poo, poate va mai aduceti aminte de exclamarile mele de "incintare"in cursul anului trecut - cel mai dur stil intilnit pina atunci; ei, lucrurile se mai schimba si in bine; in continuare consider ca este cel mai "adinc"stil din cite am invatat, dar, in ce priveste durerea, lucruile sunt, categoric, in raport direct cu problemele adunate in corpul fizic si lasate la dospit, fara a se incerca sa fie rezolvate
situatia sta cam asa: in timp, din diferite motive, in corpul fizic se acumuleaza multe, multe tensiuni si blocaje; la inceput, ele se "aduna" in straturile din profunzime si, de aceea, pot trece cu usurinta neobservate; odata cu anii, daca nu se face nimic pentru a le indeparta, ele tot cresc si tot cresc si evolueaza spre straturile superficiale; in principiu, pentru un corp foarte sanatos (lucru cam rar in ziua de azi!!) manifestarile vizibile si dureroase apar dupa 40 de ani, sporadic si dupa 50 de ani, persistent; dupa care incepe "discoteca" pe muzica de au si valeu ..... ....

dupa cum ziceam, seria e nou nouta ....
asadar, ma aflu in tara calda (ca sa nu zic fierbinte) de ceva saptamini si ma ocup, dupa cum cred ca banuiti, de aceleasi lucruri ca si in trecut - studiez tainele masajului thai.
am inceput sa ma obisnuiesc cu peisajul local; pacat ca orasul e poluat rau de tot si cind mergi cu tuk-tuk pe strazi uneori e chiar dificil sa respiri; faza comica e ca muntii sunt la marginea orasului! dar orasul fiind intr-un fel de vale .....
nu stiu ce e cu baietii astia de pe aicea, tinereii, parca toti ar vrea sa fie femei; va povesteam intr-un numar anterior al jurnalului de fenomenul "lady boy", foarte frecvent in societatea tailandeza. Acuma ii intilnesc peste tot, pina si la clinica stomatologica am dat de unul; ce sa zic, nu am eu autoritatea sa comentez, o fi ceva ce-i atrage in directia feminitatii, or sti ei ce-or sti; interesant este si faptul ca sunt mai feminini, sau vor sa fie, decit chiar fetele - in maniere, make up, haine etc.
situatia sociala e calma cu totul; ecourile evenimentelor din capitala, cu camasile rosii, nu s-au prea auzit pe aicea; poate in subteran or mai fierbe ei, dar la suprafata totul pare ok
da, deci am urmat cursurile unei scoli mititele si simpatice, LoiKroh. Stilul lor este un mixaj destul de reusit de stiluri de la alte scoli. A fost un antrenament bun, cu un avantaj enorm, procesul de predare este unu la unu, instructor cu student; deci usor de asimilat, timp berechet de exersat cu instructorul; am mai repetat si eu miscarile, mi-am amintit de alte stiluri de anul trecut si , evident, am invatat si citeva trucuri noi
bun, mai vin si cu ceva continuari ....
AVANpremiera numarului viitor: ace chinezesti in capul meu, Mr. Poo revine ...; nu ratati episodul, fiti cu ochii pe blog (smile!!!)

Si uite asa am reusit si eu, subsemnatul, sa apar in public si sa vorbesc despre arta ce mi-i draga, ba, mai mult, sa mai si fac o demonstratie practica.  Toate astea multumita doamnei Ioana, organizatorul principal al conferintei la Iasi, care s-a mai oferit si sa-mi fie model la partea practica.
Inceputul, simbata pe la ora 9, nu se anunta prea fructuos, 1-2 persoane in sala ..... Am mai asteptat noi olecuta, au mai venit citiva oameni si am purces la treaba - o prezentare introductiva despre Nuad, dupa care miscari comentate pentru diferite parti ale corpului - picior, spate, mina, cap etc. Emotii firesti, caldura mare si s-a terminat cu bine. Ca sa aflu la urma de la un domn simpatic si conducator de masini ca in sala, fara mine si el, se aflau 58 de persoane. As spune ca m-am bucurat, da' de fapt, m-am bucurat foarte mult..... Rezultatele se vor vedea, evident, in timp.
Conferinta in sine mi-a placut, multui oameni interesati si destul de multe comunicari interesante. E asa de bine cind vezi ca si in domeniul acesta lucrurile se misca pe o linie ascendenta.
Pun un filmulet, calitate nu prea grozava(din vina mea si a convertorului) din timpul demonstratiei:

 

Fiinţa umană se hrăneşte cu energie cosmică de polaritate pozitivă şi cu forţele telurice de polaritate negativă. Uneori, solul pe care este aşezată locuinţa este permeabil şi lasă să penetreze razele cosmice, astfel putându-se realiza compensarea celor două câmpuri, cosmic şi teluric. Este vorba, aici, de soluri din roci sedimentare, nisipoase, calcaroase. De exemplu, Parisul este situat pe un sol calcaros şi conferă o stare de voie bună turiştilor care se reîntorc de câte ori au posibilitatea (şi nu neapărat pentru frumuseţea oraşului). În opoziţie, un sol constituit din roci cristaline, argilos, care permite acumulări de apă freatică va respinge razele cosmice şi compensarea cu razele telurice nu se mai produce. Locul respectiv nu va fi unul benefic pentru sănătatea noastră. Similar, o influenţă negativă asupra echilibrului energetic al organismului nostru o exercită şi firele subterane de apă: la verticala unui curs de apă subteran se măsoară o diferenţă de potenţial electric cuprinsă între 10 şi 100 mV. Această diferenţă de potenţial, datorată frecării apei de pereţi, variază în funcţie de debit, panta de curgere, adâncime şi structura subsolului. Prezenţa cursului de apă subteran creează discontinuităţi în subsol care favorizează traversarea radiaţiilor gamma din mantaua terestră către suprafaţa solului. Această radiaţie gamma fură electronii materiei pe care o traversează, omoară vegetaţia pe care o întâlneşte şi creează radicali liberi în corpul persoanei care se aşează în traiectoria sa (întinsă pe pat, la birou etc.). Copacii suferă dacă sunt plantaţi deasupra unui curs de apă subteran, cresc înclinaţi dacă sunt deasupra pereţilor cursului sau sunt piperniciţi dacă sunt între aceşti pereţi. Cercetătorul Robert Endros a măsurat spectrele de intensitate ale radiaţiei naturale de microunde emise de glandele endocrine ale unei persoane şi a constatat că funcţionarea sistemului endocrin este puternic afectată de prezenţa unu curs subteran de apă. Astfel, intensitatea emisiei de hiperfrecvenţe ale glandei tiroide şi ale glandelor suprarenale se poate tripla faţă de intensitatea emisiei dintr-un loc neutru (fără curs subteran sub ăatul celui care se odihneşte). Interacţiunea individului cu undele geopatogene poate influenţa starea de sănătate a acestuia în funcţie de constituţie, vârstă, moştenirea genetică etc. O agresiune slabă, dar repetată în timp, poate deveni un co+factor la îmbolnăviri. Aşadar, cel mai bine ar fi să evităm intersectarea pe termen lung cu respectivele influenţe geopatogene.

Atunci când ne alegem un loc pentru locuinţă, înainte de a construi ar fi potrivit să consultăm un geobiolog pentru o evaluare energetică a terenului. Sunt locuri benefice vieţii şi multe care ne consumă puterea, perturbând starea noastră de voie bună sau, chiar provocând îmbolnăviri, în timp.

Printre influenţele vibratorii care ne pot afecta, enumerăm:

- unii curenţi geomagnetici

- cursuri de apă subterane circulând în sens contrar poziţiei corpului în timpul odihnei

- terenuri neomogene: falii umede sau uscate, radiaţii gamma

- cavităţi subterane în profunzimea solului, peşteri

- zăcăminte minerale, metale topite în adâncime

- reţele ortogonale: Hartman, Romassi, Palm, Peyre

- reţele diagonale: Curry, Viesman, Marea reţea diagonală

- reţeaua solară, reţeaua Ley

- şeminee cosmotelurice

Geobiologul foloseşte instrumente indicatoare pentru determinări: baghete, anse, pendule şi, mai nou, antena Lecher – o antenă cu un cursor care culisează pe o riglă gradată, accesând mai multe lungimi de undă corespunzând unor vibraţii precise.

În urma expertizei, geobiologul întocmeşte un plan la scara 1:20, pe care precizează poziţionarea elementelor găsite în teren: izvoare subterane, reţele sau noduri de reţea, falii, şeminee cosmotelurice etc. El poate să aleagă locul benefic pentru casă şi zonele neutre (fără influenţe geopatogene), zonele de ranforsare imunitară (noduri de reţea solară în arii neutre).

Atenţionăm asupra zonelor perturbate deoarece acestea influenţează în mod negativ fiinţa umană, în special, prin suprapunerea efectelor. De exemplu, o situaţie nedorită este un nod de reţea Harmann suprapus cu un curs de apă subteran, mai ales dacă aceasta se întâmplă pe falia rezultantă a cursului; sau, o linie de reţea Hartmann peste o linie Curry. La ele se poate adăuga şi poluarea electromagnetică şi chimică (mobilă nouă, parchet, renovarea apartamentului etc.). Această situaţie este foarte greu de susţinut de un organism sănătos şi, în timp, pot să apară slăbiciuni şi boli care se manifestă regulat, de câteva  ori pe an.

Cele mai importante componente ale sistemului sunt semintele incoltite si plantele tinere.
Se folosesc diferite seminte: ridichi, naut, linte, lucerna, trifoi, susan etc.. Acestea se spala si se lasa la inmuiat si incoltit, in apa curata, timp de citeva ore (intre 8 si 15 ore). Dupa aceea, se clatesc si se pun intr-un borcan cu sita, cu gura in jos, sa se scurga apa. Sunt lasate asa, sa incolteasca, citeva zile. O data sau de doua ori pe zi se spala cu apa. Dupa cam 2-3 zile, apar coltii. Ele sunt bune de mincat cind au lastarul de cam 1-2 cm. Pot fi folosite ca atare sau in salate, supe etc.
La capitolul gradinarit de plante tinere se folosesc, aproape mereu, floarea soarelui, hrisca si griul. Primele doua pot fi consumate ca atare. Dupa ce au stat in apa se pun in tavite cu pamint si se acopera vreo doua zile, ca sa germineze si sa scoata lastar. Dupa care, la fel ca si florile din balcon, se uda regulat. Cind lastarele ajung pe la 5-6 cm inaltime, pot fi recoltate si folosite in salate.
Griul nu poate fi consumat ca atare, este foarte greu de mestecat. De la el se foloseste sucul, obtinut prin tocarea intr-o masina speciala, sau, daca nu avem, in masina obisnuita de tocat carne. Cantitatea de suc, la o tavita, nu e foarte mare. Dar, sucul este extrem de concentrat, plin de tot felul de bunataturi pe care organismul abia asteapta sa le asimileze.
Cit priveste capitolul avantaje, in urma consumului unor astfel de produse, nu cred ca mai trebuie sa insist: vitamine, minerale si alte elemente, in stare proaspata, fara prelucrari industriale, fara adaosuri de chimicale .....
Retetarul este extrem de divers. Elaine facea pe acolo de toate: supe, felul doi, salate, sucuri, deserturi, piine. Este destul de greu de tinut un regimd e viata numai cu hrana de acest tip. Imi aduc aminte ca in saptamina pe care am petrecut-o cu ea, am mincat numai hrana vie si reactiile organismului meu au fost, dupa cum era de asteptat, destul de puternice. Este vorba de obisnuita detoxifiere care m-a facut ca prin a treia zi sa am forte doar sa ma deplasez la scoala si sa lincezesc cit mai mult pe scaun. Asa ca, un regim de citeva zile, odata la citeva luni, este, poate mai indicat pentru un orasean al zilelor noastre. Cuvintul cheie fiind, ca si in multe alte cazuri, moderatia.

ca tot veni vorba de papica, ieri am reusit si eu, dupa multe luni de leneveala, sa-mi prepar o supa la rece, legume cu apa, trecute printr-un mixer puternic care le face pe toate ca o supa crema.
asa ca, mergind pe firul memoriei, mi-am amintit de cursul de gateala naturista pe care l-am facut in UK acum vreo trei ani, cu Elaine Bruce.
asa ca, daca tot mi-am amintit de acele vremuri, am zis ca poate nu-i rau sa scriu ceva pe aceasta tema.
Elaine Bruce tine cursuri in care te invata sa gatesti fara foc, fierbere etc; majoritatea produselor sunt folosite in starea lor naturala, mixate proaspat sau deshidratate pentru pentru consumare mai tirziu.
Ea merge pe linia deschisa la inceputul secolului al XX lea de catre Ann Wigmore, o lituanianca emigrata in SUA pe la 1920. Acasa, datorita conditiilor de viata precare, se hrnea frecvent cu "verdeturi" culese de pe cimpuri si, de asemenea, le folosea in tratatea diferitor afectiuni.
Ajunsa in SUA, Ann a dat de bomboane si inghetata si de alte binefaceri capitaliste, uitind de ierburi. Confruntata, mai tirziu, cu grave probleme de sanatate, fiindu-i recomandata chiar amputarea picioarelor din cauza unei cangrene, ea a trebuit sa ia decizii majore. Amintindu-si de ceea ce facea acasa a decis sa refuze orice interventie medicala si s-a reintors la plantele ei.
Dupa nenumarate incercari, ea a reusit sa obtina mici recolte de plante comestibile. Venind iarna, a avut ideea geniala de a incerca sa faca acelasi lucru in spatiul restrins al propriului apartament. Putin pamint, tavite de plastic, seminte de calitate, apa si multa rabdare - ingredientele care i-au asigurat succesul.
Ca in orice poveste frumoasa (si adevarata 100%), Ann i-a lasat cu gura cascata pe medici, cind s-a prezentat la ei cu picioarele refacute in intregime si cu o stare generala de sanatate excelenta.
Cit despre Elaine, va pot spune ca are vreo 70 si ceva de ani si cind am facut cursul cu ea, obisnuia sa ne mai scoata la plimbari pe dealuri. Ideea este ca trebuia sa galopez serios ca sa ma pot tine de ea, asa era de sprintena la pas.... (va urma)