Care este linia de aur în alimentaţie? Partea I

Există 2 esenţe alimentare pentru a căror digestie organismul pune în acţiune diferite forţe. Acestea sunt albumina şi hidraţii de carbon. Ele s-au nominalizat, în anumite literaturi, ca fiind alimente extreme.

În principiu, o mâncare de esenţă albuminoidală este cea cu conţinut de proteine. Exemple de astfel de naturi alimentare sunt cărnurile animalelor terestre, acvatice şi aeriene (păsări: vânat şi păsări de curte sau domestice), derivatele lor sau diferite produse glandulare ale acestor animale: laptele, icrele, ouăle, sau derivatele acestora. Ar fi excesivă opinia că şi unele vegetale au o natură exclusiv proteinică: există în vegetale şi proteine, dar de o concentraţie aparte şi rarefiată...

Hidraţii de carbon sunt reprezentaţi, în principiu de anumite produse alimentare în care structura chimică de bază este cea terţiară: oxigen, hidrogen, carbon, restul fiind, sau nu, completat de unele principii minoritare. Cele mai reprezentative, în acest sens, sunt dulciurile naturale şi artificiale: mierea şi zahărul sau preparatele pe bază de miere şi zahăr, grăsimile de natură animală sau vegetală şi chiar unele produse din care organismul poate extrage cu uşurinţă hidraţii de carbon. (Ex: pâinea, cartofii, orezul). Există şi o categorie de alimente numite convenţional “neutre”, constituite din salate, măsline, fructe, brânzeturi de vacă, diferite grăsimi animale şi vegetale mixturate şi seminţe în stare rece (exemplu: unt, margarină, seuri).

Principala sursă a hidraţilor de carbon o constituie pâinea, cartoful, orezul. Digestia acestora începe încă din cavitatea bucală, printr-o perfectă îmbinare cu saliva, care reprezintă mediu bazic.

Dimpotrivă digestia nutrienţilor albuminoidali, ca şi a majorităţii fructelor, se face după o perfectă masticaţie, în stomac, în prezenţa sucului gastric, care reprezintă un mediu acid.

Rishis au observat că atunci când cele 2 esenţe extreme sunt separate, acidizarea organismului nu mai are loc, în sens distructiv, dezechilibrant. Supraacidizarea este permisă tuturor bolilor de origine nutriţională care, la rândul lor, reprezintă calea rapidă spre şubrezire şi moarte!

Digestia are un rol hotărâtor în viaţa celulelor vii, căci alimentele, prin procesul digestiei, sunt descompuse în acizi şi baze. Albuminele, precum şi fructele sunt transformate de către stomac tocmai datorită eficacităţii mediului acid al stomacului.

Amestecarea albuminelor cu hidraţi de carbon, deci amestecarea alimentelor extreme perturbă tocmai această eficacitate. În mare parte intoxicarea intestinelor, supraacidizarea sângelui şi a întregului corp este o consecinţă a amestecării alimentelor extreme! Înţelepţii ayurvedici ai Indiei, Chinei, Tibetului, Indochinei şi Japoniei admit completarea meselor constituite din alimentele extreme cu alimente neutre, dar numai cu condiţia ca în cadrul alimentelor extreme să nu se amestece diferite tipuri chiar şi din aceeaşi esenţă!

Exemplu:

ori carne de peşte, ori carne de vită, ori carne de pasăre, combinată ori cu pâine, ori cu orez, ori cu cartofi.

Sub nici o formă, aşa cum se mai obişnuieşte la case mari, şi carne de porc, şi de vită, şi de peşte, şi de vânat, şi de pasăre, cu: pâine, cu cartofi, cu orez, cu salate, cu măsline, cu brânză, cu icre, cu cafele, cu prajituri, cu alcooluri, cu frişcă, cu fructe, etc., etc.!

O altă prescripţie ayurvedică, în conformitate cu principiul separării alimentelor, este următoarea:

Mai limpede exprimat:

Numai prin practicarea acestui procentaj se pot evita supraaciditatea şi intoxicarea organismului, şi numai prin aplicarea perseverentă a acestei prescripţii se poate ajunge la purificarea corpului! Astăzi, în multe dintre ţările spiritualizate, cum ar fi Germania şi unele ţări cu populaţie germanică, în institutele curative se aplică principiile hrănirii ayurvedice şi mai ales cel al separării alimentelor, putându-se vindeca în acest mod bolnavii cronici în faze foarte grave. Spre exemplu doctorul german Ludvic Walle a popularizat, în scopul vindecării unor bolnavi cronici, trecerea acestora de la regimul alimentar de separaţie la hrănirea cu alimente bazice.

În cadrul acestui regim alimentar terapeutic bolnavii primesc seminţe de in măcinate proaspăt, lapte şi fructe (pe la prânz); salată, lapte şi legume, seara; iarăşi seminţe de in măcinate proaspăt, fructe şi legume...

Un mare avantaj al regimului alimentar de separaţie constă în faptul că individul se satură, el putând consuma, după dorinţă, alimente neutre! Atunci când sunt bine mestecate şi însalivate, alimentele neutre devin nişte adjuvante foarte preţioase în digestia completă a proteinelor.

A nu se neglija condiţia de bază: uşoară înfometare a organismului! Căci numai aşa noua porţie de mâncare întâlneşte pe tractusul digestiv o cale liberă. Altfel!...

Rishis au mai observat că, numai până la prânz, organismul nostru este capabil să transforme, în chip ideal, albuminele cărnurilor, ale peştelui, laptelui, ale brânzeturilor.

Dar, în acelaşi timp, organismului îi vine deosebit de greu la aceste ore să prelucreze hidraţii de carbon din pâine, cartofi, făinoase, orez, banane, unele legume.

Seara se inversează situaţia: organismul devine nereceptiv faţă de albumine şi foarte înclinat către ingerarea şi perfecta digestie a hidraţilor de carbon. Asta în pofida orientării anumitor gusturi individuale ale unor persoane care preferă (atât de vicios!) să mănânce dimineaţa dulciuri, iar seara toate cărnurile grele! E bizar cum aceşti semeni îşi iau, peste noapte, astfel de poveri ucigătoare!...

Corpul nostru este un chimiste neîntrecut, căruia trebuie să-i studiem, să-i cunoaştem şi să-i urmăm neabătut tendinţele perfecte, laborioase!

Din punctul de vedere al înaltei ştiinţe ayurvedice (asimilabilă cu ştiinţa yoghină!) ficatul este cel mai iyn dintre toate organele Zang, acest lucru, în expresia populară traducându-se că „ficatul este cel mai leneş organ” (intern). Activitatea sa reflectă gradul de încărcare a organismului cu energie Yang; dimineaţa este mai yang, spre prânz şi spre seara din ce în ce mai puţin yang, ca în timpul nopţii să devină foarte slab yang; aproape iyn... Eminentul doctor Ludwig Walle, bun cunoscător al criteriilor alimentaţiei ayurvedice, a însănătoşit foarte mulţi bolnavi socotiţi a fi incurabili, schimbând (alternând), de câteva ori pe zi, regimul acid – bază al tubului digestiv, dând de mâncare bolnavilor săi:

a)      la prânz, albuminele: peşte, ouă, carne, brânză, alte produse lactate, precum şi majoritatea fructelor cu sâmbure: roşii fierte!, fructe de pădure, citrice;

b)      seara, hidraţi de carbon cum ar fi: pâine de secară, orez, paste făinoase, cartofi, banane şi produse cu conţinut de zahăr: miere de albine, zaharoase dietetice, smochine, etc.

Cu toate că alimentele extreme trebuie consumate separat, totuşi se pot completa, până la procentul amintit de 80%, cu alimente din categoria „neutre”, esenţă care prieşte organismului în tot timpul zilei şi în cazuri extreme chiar şi noaptea. Nutriţioniştii de factură ayurvedică din Occident enumeră, în această a treia categorie, alimente ca:

Nu există persoană care să nu aibă nevoie de acest regim.

Sursa: Medicina Ayurvedică, Alexandru Doboş, Editura Ştefan, 2009, pag. 48, www.cartea-ta.ro

Va urma partea II

                          Sfaturi utile 1
                           
1.      Echinaceea este contraindicată în bolile auto-imune – Psoriasis, Lupus Eritematos, etc.

2.      Echinaceea este un foarte bun antiviral şi se administrează în răceli sau în gripe sau dacă simţiţi că vă apare Herpes Simplex 1 sau 2 puteţi lua doză şoc de 4 pastile odată, de 2 ori pe zi. Este de ajuns să luaţi doar o singură zi aşa şi scăpaţi de Herpes. E bine de luat înainte de a apărea, adică un astfel de tratament este adiminstrat în prevenţie, ca să opriţi apariţia lui, a Herpesului.

3.      Echinaceea este recomandată în bolile virale  - Herpes, Virus B, C – hepatite şi chiar şi Zona Zoster.

4.      Dacă suferiţi de varice este bine să luaţi capsule din sâmburi de struguri (Cei de la Rotto Natura par a avea concentraţia mai mare de sâmburi de struguri în capsule şi sunt foarte eficiente. Celelalte firme au substanţa activă mai mică, mai slabă).

5.      Dacă suferiţi de reumatism şi artrită este bine să luaţi Aur Coloidal sau să purtaţi Aur sau să mâncaţi seminţe de măr, pentru că seminţele de măr conţin Aur. Gandiţi-vă puţin la literatura populară – Prâslea cel Voinic şi merele de Aur J (Explicaţie – reumatismul reprezintă o răceală a oaselor – apă şi frig la oase. Aurul este puternic Yang, Solar, căldură. Aurul reprezintă Soarele. Aurul este bărbatul.

6.      Femeia este Argintul. Femeia este nocturnă, Lunară, rece. Femeia reprezintă Luna. De aia în boli virale  - hepatite virus – B, C, herpes e bine să purtaţi Argint sau sa beţi apă cu Argint coloidal, sau aghiazmă – pentru că aghiazma conţine ioni de argint datorită busuiocului. Sau mâncaţi busuioc. El se administrează şi sub formă de ulei – aplicat pe chakra Sahasrara).Viruşii reprezintă un exces de căldură, de soare, de lumină. Şi, atunci când avem boli virale vom echilibra această boală cu Argint, ioni de argint, busuioc, Lună, rece. Echilibram cald cu rece ( virusii sunt cald, Argintul este rece). Sper să se înţeleagă informaţiile mele. De aceea există Yin şi Yang. Una se echilibrează pe cealaltă.

7.      Carnea de porc hrăneşte rinichii. Pentru că rinichii sunt favorizaţi de energia universală, iarna (Iarna este anotimpul rinichilor. Prin rinichi curge cea mai multă energie iarna. Adica fluxul de energie este mai abundent, iarna, prin rinichi. Astfel rinichii au capacitatea să se vindece iarna). Mâncaţi carne de porc doar iarna. Şi mancaţi carne o zi da, o zi nu. Adica faceţi pauză de 2 zile între carne - de orice fel ar fi ea. Carnea se elimină din corp în 48 de ore. De aia e bine să mâncăm carne Marţi, Joi, Sambătă. Şi să ţinem post Luni, Miercuri, Vineri. Dacă este mâncată zilnic, carnea care nu a apucat să se elimine intră în putrefacţie, pentru că organismul începe să se ocupe de carnea proaspătă pe care tocmai a primit-o, dacă mâncăm zilnic carne. Deci păstraţi regulile creştine căci nu sunt degeaba.

8.      Energia Yang curge ziua în corp pe deasupra învelişurilor organelor, iar noaptea, energia Yin curge prin interiorul organelor, de aceea durerile în diferite boli sunt mai puternice noaptea. Ziua, durerile sunt superficiale, mai uşoare. Noaptea durerile sunt mai profunde, datorită energiei Yin care curge, în profunzime, prin interiorul organelor.

9.      Vitamina E nu se absoarbe fără Seleniu dar şi fără vitamina A. Deci luaţi vitamina E cu Seleniu şi vitamina A.

10.  Refacerea structurii ADN se poate realiza cu ajutorul Platinei Coloidale.

11.  Pentru eliminarea metalelor grele din corp puteţi lua – Ganozheolyth cp de la Dacia Plant – 24 de RON.

12.  Nu amestecaţi în mîncăruri carne cu brânză – favorizează formarea pietrelor la rinichi. La noi, la români este tochitura românească. Aveţi grijă. Ştiu ei, evreii ce ştiu atunci când mănâncă cusher (cusher – nu se amestecă branză sau orice tip de lactat cu carnea). Între carne şi lapte ei fac o pauză de minim 6-8 ore.

13.  Pentru eliminarea pietrelor la rinichi consumaţi ceai de pedicuţă. Pedicuţa conţine Radium şi dizolvă pietrele de la rinichi. Se bea ceai de pedicuţă – infuzie – de 3 ori pe zi, cu 30 min. înainte de masă, timp de 1 lună. Garantat se scapă de pietre. Ştiu pe cineva care a ţinut tratamentul şi nu mai are probleme deloc cu pietrele la rinichi.

Sfaturi utile

Sfaturi utile prezentate in cadrul conferintei ANATECOR de la Iasi, 2010, de catre prof. dr. si apifitoterapeut, Lector Anatecor - Andritoiu.

 1.      În absenţa estrogenilor nu se ionizează calciul. De aceea femeile cu fibroame sunt femei hipocalcemice, iar femeile care prezintă chisturi ovariene, acestora le scapă calciul ionic. Adică nu asimilează calciul ionic. De aceea trebuie lucrate şi stimulate hipofiza şi gonadele prin reflexoterapie, presopunctură şi alte tratamente.

2.      Vasele de sânge şi tot sistemul nervos sunt râuri de sentimente care curg.

3.      Nu papiloma virus provoacă cancerul de col uterin. El se vindecă 90% spontan, odată cu creşterea imunităţii. Acesta – papiloma virus -  se rezolvă cu aport de calciu ionic sau prin stimularea sau echilibrarea menţinerii calciului ionic în corp, adică reechilibrarea metabolică a calciului ionic. Acelaşi lucru este valabil şi pentru hepatita B.

4.      Calciul ionic produce serotonină în corp.

5.      Serotonină se găseşte în corpul uman, somon şi porc (carne de porc).

6.      În solurile unde este prezent Calciu, este prezent şi Seleniul.

7.      Vitamina E este zero în corp dacă nu se administrează cu Seleniu. Deci ea nu se absoarbe în corp fără Seleniu. Seleniul favorizează absorbţia de vitamina E (de aceea românii mănâncă peşte cu mujdei de usturoi – peştele are Omega 3, vitamina E, iar usturoiul conţine Seleniu.

8.      Un bun modulator de calciu este  - foaia de Dafin. Puneţi în mâncare foi de dafin, mai ales dacă suferiţi de ciocuri pe coloană.

9.      Varza conţine Calciu, Magneziu şi Fosfor, aşa că, mâncaţi multă varză crudă. J Atenţie însă pentru cei care suferă de hipotiroidie. Nu prea este recomandată dacă suferiţi de hipotiroidie. Cei cu hipotiroidie nu au voie să mănânce crucifere – varză, broccoli, conopidă.

10.  Mâncaţi lapte acru – dar cel făcut de casă, păstrează echilibrul probiotic în corp şi PH-ul echilibrat în corp.

11.  Heringul are mai mult colesterol decât carnea de porc, aşa că, mai bine mâncaţi carne de porc.

12.  Codul , peştele Cod – conţine Seleniu la discreţie şi nu are colesterol. Aşa că, mâncaţi Cod.

13.  Vitamina C favorizează absorbţia de Fier. Adică, decât să iei Fier, mai bine iei Vitamina C. Administraţia de Fier poate să producă constipaţie.

Cele mai importante componente ale sistemului sunt semintele incoltite si plantele tinere.
Se folosesc diferite seminte: ridichi, naut, linte, lucerna, trifoi, susan etc.. Acestea se spala si se lasa la inmuiat si incoltit, in apa curata, timp de citeva ore (intre 8 si 15 ore). Dupa aceea, se clatesc si se pun intr-un borcan cu sita, cu gura in jos, sa se scurga apa. Sunt lasate asa, sa incolteasca, citeva zile. O data sau de doua ori pe zi se spala cu apa. Dupa cam 2-3 zile, apar coltii. Ele sunt bune de mincat cind au lastarul de cam 1-2 cm. Pot fi folosite ca atare sau in salate, supe etc.
La capitolul gradinarit de plante tinere se folosesc, aproape mereu, floarea soarelui, hrisca si griul. Primele doua pot fi consumate ca atare. Dupa ce au stat in apa se pun in tavite cu pamint si se acopera vreo doua zile, ca sa germineze si sa scoata lastar. Dupa care, la fel ca si florile din balcon, se uda regulat. Cind lastarele ajung pe la 5-6 cm inaltime, pot fi recoltate si folosite in salate.
Griul nu poate fi consumat ca atare, este foarte greu de mestecat. De la el se foloseste sucul, obtinut prin tocarea intr-o masina speciala, sau, daca nu avem, in masina obisnuita de tocat carne. Cantitatea de suc, la o tavita, nu e foarte mare. Dar, sucul este extrem de concentrat, plin de tot felul de bunataturi pe care organismul abia asteapta sa le asimileze.
Cit priveste capitolul avantaje, in urma consumului unor astfel de produse, nu cred ca mai trebuie sa insist: vitamine, minerale si alte elemente, in stare proaspata, fara prelucrari industriale, fara adaosuri de chimicale .....
Retetarul este extrem de divers. Elaine facea pe acolo de toate: supe, felul doi, salate, sucuri, deserturi, piine. Este destul de greu de tinut un regimd e viata numai cu hrana de acest tip. Imi aduc aminte ca in saptamina pe care am petrecut-o cu ea, am mincat numai hrana vie si reactiile organismului meu au fost, dupa cum era de asteptat, destul de puternice. Este vorba de obisnuita detoxifiere care m-a facut ca prin a treia zi sa am forte doar sa ma deplasez la scoala si sa lincezesc cit mai mult pe scaun. Asa ca, un regim de citeva zile, odata la citeva luni, este, poate mai indicat pentru un orasean al zilelor noastre. Cuvintul cheie fiind, ca si in multe alte cazuri, moderatia.

ca tot veni vorba de papica, ieri am reusit si eu, dupa multe luni de leneveala, sa-mi prepar o supa la rece, legume cu apa, trecute printr-un mixer puternic care le face pe toate ca o supa crema.
asa ca, mergind pe firul memoriei, mi-am amintit de cursul de gateala naturista pe care l-am facut in UK acum vreo trei ani, cu Elaine Bruce.
asa ca, daca tot mi-am amintit de acele vremuri, am zis ca poate nu-i rau sa scriu ceva pe aceasta tema.
Elaine Bruce tine cursuri in care te invata sa gatesti fara foc, fierbere etc; majoritatea produselor sunt folosite in starea lor naturala, mixate proaspat sau deshidratate pentru pentru consumare mai tirziu.
Ea merge pe linia deschisa la inceputul secolului al XX lea de catre Ann Wigmore, o lituanianca emigrata in SUA pe la 1920. Acasa, datorita conditiilor de viata precare, se hrnea frecvent cu "verdeturi" culese de pe cimpuri si, de asemenea, le folosea in tratatea diferitor afectiuni.
Ajunsa in SUA, Ann a dat de bomboane si inghetata si de alte binefaceri capitaliste, uitind de ierburi. Confruntata, mai tirziu, cu grave probleme de sanatate, fiindu-i recomandata chiar amputarea picioarelor din cauza unei cangrene, ea a trebuit sa ia decizii majore. Amintindu-si de ceea ce facea acasa a decis sa refuze orice interventie medicala si s-a reintors la plantele ei.
Dupa nenumarate incercari, ea a reusit sa obtina mici recolte de plante comestibile. Venind iarna, a avut ideea geniala de a incerca sa faca acelasi lucru in spatiul restrins al propriului apartament. Putin pamint, tavite de plastic, seminte de calitate, apa si multa rabdare - ingredientele care i-au asigurat succesul.
Ca in orice poveste frumoasa (si adevarata 100%), Ann i-a lasat cu gura cascata pe medici, cind s-a prezentat la ei cu picioarele refacute in intregime si cu o stare generala de sanatate excelenta.
Cit despre Elaine, va pot spune ca are vreo 70 si ceva de ani si cind am facut cursul cu ea, obisnuia sa ne mai scoata la plimbari pe dealuri. Ideea este ca trebuia sa galopez serios ca sa ma pot tine de ea, asa era de sprintena la pas.... (va urma)

partea finala nu mai e legata de terapia propriu-zisa, ci de modul in care am incheiat eu cursul.

a fost ca un fel de anticipare a ceea ce aveam sa fac in viitor, peste citeva luni; mai pe scurt, dupa ce am obtinut aprobarea de la un armasar sa ma apropii de el, am inceput sa-l scarpin/masez.

cel mai fascinant aspect este ca respectivul calut imi arata cu capul unde vrea sa fie gidilit; intorcea pur si simplu capul si puncta intr-un loc, sau, daca era in spate, dadea cu coada inspre locul respectiv

pe anumite zone ii placea atit de mult ca pur si simplu fornaia de placere; am muncit din greu cam vreo 10 minute si ne-am despartit prieteni, fiecare pe drumul lui

cei interesati pot da un click pe linkul urmator, vor ajunge la site ul instructoarei:
horse whispering

.... acuma nu m-am dat nici eu batut. SUb conducerea instructoarei am pornit la treaba. Adica am stat prin preajma lor, i-am lasat sa se familiarizeze cu mine, sa vada ca sunt cu stapina lor. Am aflat, in continuare, lucruri interesante despre organizarea lor, simpatii, antipatii, lupte pentru dominatie, felul in care curteaza etc. Am asistat chiar la incercarile unui Don Juan din afara grupului de a se lipi de o iapa tinerica - o mai lua pe cocoasa de la cei din grup, se mai intorcea, dar nici nu ceda.

Punctul central - de ce terapie? Pentru ca, oricit de incredibil pare la prima vedere, caii chiar se ocupa de asa ceva. Simt intr-un mod pe care nici instructoarea nu l-a putut explica, ca omul are o problema, mai ales la nivel energetic si mental. Intr-un moment anume, ii vezi ca se opresc, intepenesc intr-o pozitie fixa, de obicei cu capul usor aplecat in lateral, si se concentreaza pe tine, parca intra in legatura telepatica cu ceva din interiorul tau. Impresia e ca se transforma intr-un fel de canale energetice prin care ceva actioneaza asupra ta. Ceilalti din preajma vad actiunea tovarusului lor si-l lasa sa lucreze, sau, citeodata, un al doilea se raliaza si incepe si el sa faca acelasi lucru.

De obicei stau la distanta, dar a fost o intimplare interesanta cu instructoarea. Eram intins cu ea pe pamint, stateam de vorba, si s-au apropiat de noi sefii, armasarul si iapa. Armasarul sef si-a intins capul deasupra ei si a inceput sa lucreze, dar parea ca nu are suficienta putere. Atunci a venit si iapa si a facut acelasi lucru, stind asa, cu capurile fixe deasupra ei vreo cinci minute.

Cam seamana cu povestile de adormit copii ce am zis eu acuma, dar este o exeprienta traita pe viu, cu urmari mai mult decit semnificative pentru mine ...

bun, mai vin peste citeva zile cu o mica continuare si , gata!

ultima oara era vorba de un si ….

ei dupa respectiva conjunctie am vazut caii undeva departe, pe o pajiste, pascind in voie. Helen a inceput sa-mi dea primele lamuriri, atragindu-mi atentia asupra modului in care erau repartizati – formatie de garda, cite un cal spre fiecare directie, pentru a putea supraveghea teritoriul si a-i instiinta pe ceilalti daca aparea vreun intrus. Distanta de la care m-au reperat pe mine era impresionanta (stateau si pe virful unui delusor), dar nu s-au impacientat prea tare pentru ca au simtit-o pe stapina lor alaturi.

alte detalii organizatorice: evident ca au un sef de grup, armasarul cel mai puternic, de care ceilalti asculta mereu si o sefa de trib, care, de obicei, este cea mai batrina iapa si are in ingrijire celelalte femele si minjii

am fost instruit apoi asupra modului in care sa ma apropii de ei: niciodata frontal deoarece considera gestul ca semn de agresiune, si nici de la spate ca s-ar putea sa le simti copitele; vii cu pasi usori spre calul respectiv usor din lateral asa incit sa te vada, cu miinile putin intinse si cu palmele orientate in sus; calul va intelege ca ai intentii pasnice si va accepta apropierea, iti miroase palmele citeva secunde si apoi iti da verdictul - accepta interactiunea sau nu; in cazul meu, armasarul sef n-a fost prea entuziasmat de persoana mea, a fornait ceva pe nas si s-a departat de mine imediat

acuma ….

dupa un titlu asa neobisnuit, ia sa vedem ce mai urmeaza:

In principiu este vorba despre subsemnatul si niste cai nazdravani, acum vreo doi ani, la o ferma mare si frumoasa, undeva prin Tara Galilor. Regizorul actiunii este Helen Wingstedt, proprietara cailor si initiatorul acestei terapii.

Intr-o dimineata senina de aprilie ajunsei si eu la respectiva ferma - copaci, riulet, pajisti intinse, un paradis natural in miniatura. Dupa o discutie introductiva cu Helen am fost condus spre pajistea unde se aflau "terapeutii". Marturisesc ca simteam ceva emotii. Baiat de oras fiind, nu mai avusesem pina atunci un contact atit de apropiat cu animalele in general si, mai ales, cu caii. Oare cum o sa fie? Ce reactii vor avea? erau intrebari care imi cutreierau prin minte in dimineata aceea

Si iata ca, dupa vreo cinci minute de mers ajungem la marginea pajistii si Helen imi spune sa ma uit in departare ca sa-i vad. Imi ridic ochii in directia indicata si ......

Culorile Limbii şi Indicaţiile Clinice