aoleu si vai de mine fratilor, cred ca Maria sa Stefan cel babanul se frasuieste de zor acolo in rai vazindu-l pe mindrul sau plaies (adica eu) luptindu-se atit de nepriceput cu palosul. E drept ca-i vorba de palos chinezesc, da tot palos ramine. Acuma, in traducere libera ar fi cam asa: tocmai am terminat cursurile de sabie chinezeasca, un fel de tai chi cu sabia, si, spre rusinea mea, m-am descurcat lamentabil. Nu voia sabia aia sa se lipeasca de mine cu nici un chip. Poate din cauza ca era de lemn? Ma rog, ceva ceva tot s-a prins acolo, la o adica, oi sti sa dau cu sabia in vrajmas  si sa-l birui ...
da, si am la activ ceva cursuri de tai chi, doua stiluri, cu un instructor chinez, Master Li Hechung. Dupa ce m-am antrenat olecuta in vara cu niste albi, un american si un rus, trebe sa recunosc ca e o deosebire mare intre ce vezi la un chinez, nascut cu tai chiul in brate, si un alb, care invata si el, dupa cum poate. Ei, nativii, au o mare eleganta in miscari, se deplaseaza de parca plutesc, ce mai, e ca un fel de balet.
imi place Tai Chi ul, e absolut necesar pentru echilibrul energetic al corpului, cit si pentru dezvoltarea unei flexibilitati remarcabile. Tipul de energie vehiculata in timpul practicii tai chi este, insa, relativ diferit de cel de la Nuad. Aici e mai mult despre a primi, acolo, la nuad, despre a darui. Evident, eu ramin cu pasiunea de baza, nuadul. Tai chiul vine ca un adaos foarte bun.
Una din cele doua tehnici invatate, instructorul o numeste Wudang Tai Chi, este putin cunoscuta si folosita. Se pare ca el este primul care o arata restului lumii, la fel cum a facut si Mantak Chia cu Tao. Tehnica este mai solicitanta, dar energia care apare este mult mai mare si mai solida. Este folosita preponderent in temple, de catre calugari, ca o modalitate de meditatie in miscare. Oricum, pina la a medita mai am ceva de parcurs, deocamdata ma multumesc cu transpiratie abundenta si dureri majore in muschii coapselor ( au foarte multe pozitii joase, ca la genuflexiuni).
si am avut si un fel de "sarbatori" la mineca scurta, in care am dormit bine, ca altceva nu era de facut pe aicea, baietii au sfirsitu lor de an prin aprilie. M-am consolat uitindu-ma la poze cu zapada si mosi.
va prezint in continuare si doua marturii vizuale ale activitatii mele:
filmulet cu subsemnatu la clasa de tai chi


si  poze cu singuru inamic pe care l-am putut invinge in lupta dreapta