trecu cam multisor de la ultimul jurnal, iertat sa fiu; pe aicea au declarat luna ploii, toata ziua dau drumu la robinet si tot curge
in rest, lucrurile merg bine, antrenamentele mele cu Mr. Poo au evoluat corespunzator, viziunea mea s-a intregit pe masura.
spuneam de durere data trecuta; ea este prezenta, din pacate, cam peste tot in corp, semn al acumularilor de tensiuni de-a lungul timpului; cam de pe la adolescenta, canalele energetice incep, usor usor, sa se colmateze si sa functioneze cu randament redus; evident, un om normal, relativ sanatos, poate trai fara sa-si bata capul prea mult cu asemenea colmatari; corpul are o capacitate incredibila de adaptare si de supravietuire, asa ca ...; cam dupa 50 de ani, devin pronuntat vizibile problemele cam pe la toti; e momentul in care colmatarile au blocat prea multe canale si corpul are dificultati in transportul energiei, nu mai are alternative
cit timp corpul are resurse, respectivele dureri sunt ingropate undeva in adinc si mai greu detectabile, adica trebe sapat mai serios ca sa dai de ele; insa tot acum este si un moment propice sa fie "ajutate" sa dispara din corp si sa elibereze traseele blocate
nu mai intru acuma in detalii, voi dedica in viitorul apropiat un capitol aparte consideratiilor de aceasta natura - linii energetice, tipuri de blocaje, semne etc.
ideea este ca, o arta precum Nuadul, asigura deblocari de profunzime si de durata; tehnica efectuata corect poate sa elimine aproape complet colmatarile si, in cazul unei persoane care stie sa aiba grija de propriul corp, sa garanteze ca ele nu se mai formeaza din nou; evident, sunt si alte arte ale vindecarii care pot sa faca bine, dar, efectele sunt locale (de obicei); Nuadul, asigura efecte la nivelul intregului ecosistem al fiintei umane
bun, in alta ordine de idei, am inceput sa ma invat cu mincarea japoneza; pe aicea, localnicii se dau in vint dupa ea; eu, mai modest, nu sunt un fan dar are calitati si daca nimeresti un restaurant bun, se merita
ca sa ma laud, ma pricep sa tin si betele alea amarite intre degete acuma si sa maninc orezul si alte celea cu ele; imi cam scapa mincarea printre bete citeodata, dar principalul e ca ma descurc, nu ?
bun asa, ne mai auzim noi ...